Romancierul Philip Pullman, castigatorul premiului “Astrid Lindgren Memorial Award” in 2005, a publicat un articol despre nevoia copiilor de cultura. Acesta a scris despre efectele “infometarii culturale”:

“Copiii au nevoie de arta, povesti, poeme si muzica la fel de mult cum au nevoie de dragoste, mancare, aer curat si joaca. Daca nu hranesti un copil, deteriorarea devine vizibila rapid. Daca nu lasati copilul sa aiba parte de aer curat si joaca, daunele sunt de asemenea vizibile, dar nu intr-un mod mai lent. Daca unui copil nu ii este oferita dragoste, vatamarea nu va fi vazuta decat peste ani, cand aceasta va fi permanenta.

Dar daca nu oferiti unui copil arta, povesti, poeme si muzica, daunele nu sunt asa de usor de observat. Ele insa, sunt acolo. Corpurile lor sunt destul de sanatoase; pot alerga, sari, inota, manca cu pofta si pot face zgomot, insa ceva lipseste.

Este adevarat ca unii oameni cresc fara a avea contact cu arta de orice fel, care sunt perfect fericiti. Acestia traiesc vieti bune, fara a avea carti in casa sau sa le pese de muzica. Ei bine, acest lucru este ok. Cunosc oameni de genul asta. Sunt vecini buni si cetateni utili.

Alti oameni insa, la o anumita etapa in copilarie sau tinerete, sau chiar batranete, intalnesc ceva ce nu au mai pomenit. Acest lucru este la fel de strain pentru ei precum partea intunecata a Lunii. Se vor confrunta cu el intamplator, poate cand vor auzi un poem la radio, sau pe cineva care canta la pian sau poate vor vedea un tablou specific pe peretele cuiva. Aceasta confruntare, atat de puternica dar totusi atat de blanda ii va lasa ametiti. Nimic nu i-a pregatit pentru asa ceva. Vor realiza ca sufera de o foame, o foame pentru ceva atat de dulce si de delicios incat inima lor aproape se va frange. Se vor simti tristi si fericiti si singuri, dar invitati sa continue experienta: se vor apropia de radio sau nu-si vor putea dezlipi ochii de tablou. Ei doresc asta si au nevoie de asta la fel de mult cum are nevoie un om infometat de mancare. Nici nu stiau cat aveau nevoie de acest lucru.

Aste este ceea ce se intampla unui copil care are nevoie de muzica, imagini si poezie, cand da peste ele din intamplare. Daca nu ar fi aceasta sansa, el ar fi ramas infometat cultural toata viata, fara sa stie.

Efectele infometarii culturale nu sunt dramatice sau rapide. Nici foarte vizibile nu sunt.

Asa cum spuneam, unii oameni, oameni buni, prieteni dragi si cetateni utili nu vor avea aceasta experienta. Ei sunt perfect impliniti. Daca toate cartile, muzica si picturile din lume ar disparea peste noapte, nu le-ar pasa; nici nu ar observa.

Foamea aceea insa exista in multi copii, niciodata satisfacuta in multe cazuri deoarece nu a fost trezita. Multi copii din lume sunt infometati dupa ceva ce le hraneste sufletul intr-un mod in care nimic altceva nu ar putea.

Spunem, in mod corect, ca fiecare copil are dreptul la hrana si adapost, la educatie, tratament medical s.a.m.d. Trebuie sa intelegem ca fiecare copil are dreptul la experienta culturii. Trebuie sa intelegem pe deplin ca fara povesti, poezii, imagini sau muzica, copiii vor muri de foame.”

 

Sursa: https://astridlindgrenmemorialaward.wordpress.com/2015/12/17/children-need-art-and-stories-and-poems-and-music-as-much-as-they-need-love-and-food-and-fresh-air-and-play/